Directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor, a anunţat ieri că vestigiile din situl arheologic din comuna doljeană Cioroiu Nou indică faptul că aici s-a aflat capitala Daciei Malvensis, Malva, a cărei locaţie este căutată de sute de ani.
Conducerea Muzeului Olteniei susţine că elementele descoperite până în prezent duc la ipoteza că pe amplasamentul şantierului de la Cioroiu Nou s-a aflat un obiectiv căutat de sute de ani, Malva, capitala Daciei Malvensis. Cea mai concludentă dintre descoperiri este, potrivit directorului Mihai Fifor, o inscripţie – studiată în prezent de specialiştii muzeului şi de latiniştii Universităţii din Craiova -, singura din ţară care conţine numele Daciei Malvensis. În cadrul sitului au mai fost evidenţiate şi alte descoperiri, precum elementele unei fortificaţii militare, un templu, o necropolă, terme şi clădiri administrative şi militare cu încălzire prin podea, statui, monede, piese metalice de fier şi bronz, arme şi inscripţii sau piese de ceramică. Fifor a mai spus ieri că specialiştii trebuie să stabilească până pe 1 septembrie dacă în zona Cioroiu s-a aflat capitala Daciei Malvensis.
Parc tematic, după modelul german
În cazul în care răspunsul specialiştilor va fi afirmativ, iar la Cioroiu va fi unul dintre cele mai importante şantiere arheologice din ţară, conducerea Muzeului Olteniei e hotărâtă să transforme zona în parc tematic. Proiectul presupune, potrivit directorului Mihai Fifor, reconstituirea vechiului castru şi realizarea unor costume specifice legiunilor romane, astfel încât turiştii să vadă, pe viu, aspecte din civilizaţia romană. „Confirmarea faptului că la Cioroiu ar fi fost capitala Daciei Malvensis pune premisele dezvoltării acestui sit arheologic în ceea ce ne dorim a fi un parc tematic. Vom propune consiliului judeţean un proiect pe această temă. Ne dorim un parc pe modelul parcului Xanten din Germania, acolo unde un castru a fost reconstruit şi unde vizitatorii din întreaga lume pot trăi crâmpeie de civilizaţie romană, reconstituită după toate datele ştiinţifice“, a spus Fifor.
Pământul de la Cioroiu, cumpărat de Alexis Project
Autorităţile spun că şantierul de la Cioroiu nu ar fi putut fi dezvoltat şi menţinut atât de mult timp dacă în lucrări nu s-ar fi implicat şi o organizaţie neguvernamentală, Alexis Project din Filiaşi, care a cumpărat mai mult de trei sferturi din suprafaţa sitului de la proprietari, pentru a permite arheologilor să sape. „La Cioroiu realizăm o premieră atât pentru Dolj, cât şi pentru această parte de ţară: este prima dată când se conservă «in situ» un sit arheologic. Practica arheologică presupunea ca la sfârşitul săpăturii, secţiunile decopertate să fie acoperite, pentru că acestea erau, de obicei, realizate pe teren privat. Anul acesta, cu sprijinul ONG Alexis, care a cumpărat terenul şi ne-a pus la dispoziţie terenul, nu vom mai acoperi secţiunile. Era şi păcat. Vom proteja printr-o copertină specială săpăturile“, a precizat directorul Mihai Fifor, adăugând că de situl arheologic de la Cioroiu sunt interesaţi din ce în ce mai mulţi specialişti, inclusiv din străinătate.
Situl de la Răcari, brăzdat de proprietar
Cioroiu Nou nu este singurul sit arheologic important deschis în Dolj. În prezent, arheologii lucrează la săpături în castrul roman de la Răcari, în comuna Brădeşti şi pe şantierul de la Desa. Mihai Fifor a declarat ieri că situl arheologic de la Răcari reprezintă o tentaţie pentru investitori, dat fiind faptul că este situat foarte aproape de drumul european. Potrivit acestuia, proprietarul unui teren amplasat pe sit a şi intervenit în zona protejată, nivelând terenul cu lama. „La Brădeşti, este un sit ale cărui săpături aparţin Muzeului Naţional, iar noi suntem doar parteneri. Faptul că este apropiat de drumul european, ba pe unele sectoare chiar îl traversează, îl face o destinaţie predilectă pentru investitori, care vor să construiască pe sit. La Brădeşti, un cetăţean s-a apucat să niveleze terenul cu lama. Din fericire, nu a intrat în profunzime“, a mai spus Fifor.
Cioroiu Nou, triplu monument istoric
Potrivit conducerii Muzeului Olteniei, descoperirile făcute în situl de al Cioroiu Nou demonstrează continuitatea de-a lungul a 4.000 de ani a culturii şi civilizaţiei pe aceste meleaguri. Situl Cioroiu Nou este înregistrat în Lista monumentelor istorice ca triplu monument istoric (castru roman, aşezare daco-romană şi vila rustica). În zonă au fost descoperite elemente din epoca bronzului, din perioada daco-romană şi elemente medievale. Locaţia este înregistrată în mod oficial greşit, astfel încât situl arheologic a fost retrocedat după 1990, ca teren arabil.
